joi, 18 august 2011

11 august de-a lungul timpului

                     11 august este a 223-a zi a calendarului gregorian şi a 224-a zi în anii bisecţi.

EVENIMENTE
  • 106: O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia
  • 1492: Alexandru al VI-lea este ales papă
  • 1690: Victoria de la Tohan–Zărneşti a lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti (1688–1714), împotriva armatelor habsburgice comandate de generalul Heissler şi impunerea pe tronul Ardealului a lui Imre Thököly
  • 1914: Franţa declară război Austro–Ungariei
  • 1934: Primii prizonieri federali au fost închişi în Alcatraz, SUA
  • 1952: După abdicarea lui Talal I, Hussein a fost proclamat suveran al Regatului Haşemit al Iordaniei
  • 1953: URSS testează prima bombă cu hidrogen
  • 1966: John Lennon ţine o conferinţă de presă la Chicago, scuzându-se pentru "Jesus affair"
  • 1999: Ultima eclipsă totală de Soare din secolul XX vizibilă în România; Bucureşti, singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate, s-a aflat în zona de maximum la 14:07, ora locală
NASTERI
  • 1729: Ponce Denis Ecouchard Lebrun, scriitor francez
  • 1836: Cato Maximilian Guldberg, chimist şi matematician norvegian
  • 1858: Christiaan Eijkman, medic olandez (d. 1930)
  • 1900: Ştefan Lupaşcu (Lupasco), filosof român stabilit în Franţa (d. 1988)
  • 1925: Mike Douglas, comediant american (d. 2006)
  • 1905: Erwin Chargaff, biochimist austriaco-american
  • 1919: Jiri Kolar, scriitor, pictor şi om de cultură ceh
  • 1919: Ginette Neveu, violonistă franceză (d. 1949)
  • 1921: Alex Haley, scriitor şi ziarist american
  • 1926: Aaron Klug, chimist britanic de origine lituaniană, laureat al Premiului Nobel
  • 1929: Modest Morariu, scriitor român (d. 1988)
  • 1930: Teodor Mazilu, dramaturg şi prozator român (d. 1980)
  • 1932: Fernando Arrabal, scriitor spaniol
  • 1932: Ioan Mânzatu, fizician şi politician român
  • 1943: Pervez Musharraf, general şi politician pakistanez
  • 1947: Mircea Teodor Iustian, politician român
  • 1949: Veta Biriş, interpretă româncă de folclor
  • 1952: Marian-Jean Marinescu, politician român
  • 1968: Prinţesa Mabel a Olandei
  • 1983: Chris Hemsworth, actor australian
DECESE
  • 1456: Ioan de Hunedoara, ban al Severinului (din 1438), voievod al Transilvaniei (din 1441), guvernator (regent) al Ungariei (din 1446). Învins la Varna(1444) şi Kossovopolje(1448), a reuşit să-l învingă pe Mahomed II la Belgrad (1456). A murit răpus de ciumă la Zemun, lângă Belgrad.
  • 1464: Nicolaus Cusanus, savant german, cardinal (d. la Todi, Umbria),
  • 1494: Hans Memling, pictor flamand (n. 1435)
  • 1519: Johann Tetzel, călugăr dominican, adversar al lui Martin Luther,
  • 1522: Martin Siebenbürger, sas transilvănean, primar al Vienei,
  • 1835: Olof Åhlström, compozitor suedez (n. 14 august 1756)
  • 1851: Lorenz Oken, naturalist mistic german (n.1 august 1779, Bohlsbach, Baden; m. Zurich).
  • 1854: Macedonio Melloni, astronom italian (n.11 aprilie 1798, Parma; m. Portici).
  • 1956: Jackson Pollock, pictor american (n. 1912)
  • 1857: Marshall Hall, fiziolog englez, primul care va studia refelxele. În 1830 va condamna sângerarea folosită în tratamentul bolilor. (n. 18 februarie 1790)
  • 1961: Ion Barbu (pseudonimul literar al lui Dan Barbilian), poet şi matematician (n. 19 martie 1895, Câmpulung Muscel; m. Bucureşti).
  • 1979: Ernst Boris Chain, biochimist englez (n.19 iunie 1906, Berlin). În 1940, împreună cu Howard Florey a prelucrat penicilina, transformând-o în antibiotic. Premiul Nobel în 1945, împreună cu Fleming şi Florey.
  • 1982: Tom Drake, actor ("White Cliffs of Dove", "Jonny Reno") (n. 1919)
  • 1984: Virgil Mazilescu, poet ("Va fi linişte, va fi seară") (n. 11 aprilie 1942)
(Sursa:Wikipedia)

10 august de-a lungul timpului

                 10 august este a 222-a zi a calendarului gregorian şi a 223-a zi în anii bisecţi

EVENIMENTE
  • 0955: Bătălia de la Lechfeld; Otto cel Mare, suveran peste marile ducate germane (mai puţin Saxonia) îi înfrânge definitiv pe unguri, care de la această dată nu mai intreprind nici un atac în Germania.
  • 1500: Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457–1504), a dăruit Mănăstirii Putna, marea dveră a Răstignirii, broderie monumentală de o valoare deosebită. În colturile lucrării sunt portretele votive ale lui Ştefan şi al Mariei Voichiţa
  • 1534: A început înălţarea bisericii "Sf. Dumitru" din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareş.
  • 1675: A fost înfiinţat "Observatorul astronomic de la Greenwich". În 1948, Observatorul a fost transferat în castelul Herstmonceux (Sussex). Vechea clădire a observatorului, construită de Wren, s–a păstrat până în prezent, şi este înconjurată de un parc în centrul Londrei.
  • 1792: Revoluţia franceză: Poporul cucereşte Palatul Tuileries. La prânz, castelul este luat cu asalt. Adunarea naţională decide că regele este suspendat din funcţiile sale şi că francezii vor alege o noua Convenţie Naţională a cărei misiune este să fondeze o naţiune nouă – „a doua revoluţie"
  • 1809: Proclamarea independenţei statului Ecuador. Sărbătoare naţională.
  • 1864: Guvernul român a contractat cu casa britanică "Stern Brothers" primul împrumut extern al României (916.000 de lire sterline, din care statul a primit 679.244 de lire, cu o dobândă de 7 la sută) garantat cu veniturile vămilor.
  • 1875: Este pusă piatra fundamentală a castelului Peleş din Sinaia (10/22 august)
  • 1913: Pacea de la Bucureşti, care consfinţeşte sfârşitul războiului şi înfrângerea Bulgariei. Grecia i Serbia îşi împart Macedonia, iar România anexeaza Cadrilaterul
  • 1919: În cadrul adunării de la Timişoara a şvabilor din Banat, aceştia îşi dau acordul pentru unirea proclamată la Alba Iulia.
  • 1920: Marele Imperiu Otoman dispare. Prin semnarea Tratatului de la Sèvres pierde patru cincimi din teritoriul său.
  • 1920: S–a semnat, la Sèvres, Tratatul de pace dintre Antanta şi Imperiul otoman. Se recunoşteau inclusiv noile graniţe ale României. Tratatul nu a intrat în vigoare
  • 1945: Japonia cere pace şi capituleză peste 4 zile, punând astfel capăt celui de–al doilea război mondial.
  • 1974: Portugalia recunoaşte independenţa Guineei–Bissau
  • 1974: Este inaugurată Sala Polivalentă din Bucureşti
  • 1995: A fost semnat acordul parţial israeliano–palestinian privind extinderea autonomiei în Cisiordania (Taba; 10–11 august)
SARBATORI
  • Sf. Mc. Arhid. Lavrentie; Sf. Mc. Xist, Ep. Romei, şi Ipolit (calendar ortodox)
  • Ecuador: - Ziua naţională - aniversarea proclamării independenţei - 1809
NASTERI
  • 1709: Johann Georg Gmelin, explorator german, În 1735, într-o călătorie în Siberia, a descoperit permafrostul, subsolul îngheţat permanent. (d. 20 mai 1755)
  • 1740: John Frere, arheolog englez; în 1790 a descoperit unelte de silex pe care le-a considerat făcute de oameni preistorici. (d. 12 iulie 1807)
  • 1844: Ştefan Călinescu, preot şi profesor român, autor de manuale didactice (d. 6 martie 1921)
  • 1845: Abai Kunanbaev, scriitor cazac (d. 1904)
  • 1864: Nicolae Filip, medic veterinar şi agronom, conducător al primului institut zootehnic din România (d. 15 ianuarie 1922)
  • 1865: Alexandr Konstantinovici Glazunov, compozitor, dirijor şi pedagog rus (d.21 martie 1936)
  • 1874: Herbert Clark Hoover, al 31-lea preşedinte al SUA:1929-1933 (d. 1964)
  • 1878: Alfred Döblin, scriitor şi medic german (d. 26 iunie 1957)
  • 1884: Panait Istrati (Gherasim Istrate), scriitor român (d. 1953).
  • 1902: Arne Wilhelm Kaurin Tiselius, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel în 1948 (d. 29 octombrie 1971)
  • 1913: Wolfgang Paul, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1993)
  • 1912: Jorge Amado, scriitor brazilian (d. 2001)
  • 1914: Witold Malcuzynski, pianist polonez (d. 17 iulie 1977).
  • 1927: Barbu Cioculescu, poet, memorialist şi publicist român
  • 1929: Tamara Buciuceanu-Botez, actriţă româncă de teatru şi film
  • 1937: Dan Laurenţiu (Laurenţiu Ciobanu), poet şi eseist român
  • 1942: Nicolae Prelipceanu, poet şi jurnalist român
  • 1960: Antonio Banderas, cântareţ şi actor spaniol
  • 1962: Horia Gârbea, scriitor român
  • 1967: Claudius Mihail Zaharia, politician român
  • 1969: Ioana Drăgan, prozatoare româncă
  • 1971: Roy Keane, fotbalist irlandez
  • 1973: Javier Zanetti, fotbalist argentinian
  • 1975: Árpád-András Antal, politician român
DECESE
  • 1759: Regele Ferdinand al VI-lea al Spaniei (n. 1713)
  • 1802: Franz Aepinus, fizician şi matematician german; cercetări în domeniul electricităţii şi magnetismului (n. 1724)
  • 1895: Ernst Felix Imman Hoppe-Seyler, biochimist german; în 1862 a preparat o formă cristalină de hemoglobină. În 1871 a descoperit invertaza, o enzimă care grăbeşte conversia zahărului în glucoză şi fructoză (n. 1825)
  • 1896: Otto Lilienthal, inginer german. În 1877 a conceput primul planor cu aripi arcuite ca ale păsărilor. În 1895 a realizat şi a zburat împreună cu fratele său Gustav, cu primul planor care se poate ridica mai sus decât înălţimea de la care şi-a luat avânt. A murit un an mai târziu ca urmare a prăbuşirii planorului cu care zbura (n. 1848)
  • 1915: Henry Moseley, fizician englez. În 1913 a dedus locurile ocupate de elementele chimice în tabelul periodic cu ajutorul spectrelor acestora. A formulat legea numărului de electroni: numărul de electroni al unui element chimic corespunde cu numărul său atomic. (n. 1887)
  • 1963: Corneliu Micloşi, inginer român, membru al Academiei Române (n. 1887)
  • 1981: Vasile Brătulescu, pictor român (n. 1916)
  • 1984: Virgil Mazilescu, poet şi traducător român (n. 1942)
  • 1993: Øystein Aarseth, chitarist norvegian (n. 1968)
  • 2003: Constantin Galeriu, preot, profesor de teologie român (n. 1918)
  • 2003: Jacques Deray, regizor francez (n. 1929)
(Sursa:Wikipedia)